duminică, 8 septembrie 2019


14 puncte ale lui Wilson


1.   Primul din cele paisprezecece puncte, proclamate la 8 ianuarie 1918, prevedea că în viitor "nu vor mai exista acorduri internaționale private de niciun fel, ci doar convenții de pace publice, încheiate deschis". Astfel, scopul clar al acestui punct este de a interzice tratatele secrete sau anumite secțiuni secrete ale unor tratate, iar, în viitor, fiecare tratat trebuind să facă parte din legile internaționale, pentru că, altfel, orice tratat secret tinde să submineze soliditatea întregii structuri a convențiilor internaționale, care este propusă să fie construită’’.
2.   Punctul al 2-lea, referitor la navigația maritimă liberă, trebuie înțeles împreună cu punctul al paisprezecelea (care propune constituirea unei Ligi a Națiunilor), navigația pe mări urmând să fie practicată astfel: liber în timpul unei păci generale, sub controlul Ligii Națiunilor pentru impunerea convențiilor internaționale în timpul unui război general deschis, sau în timpul unui război limitat, care să nu implice nerespectarea convențiilor internaționale, Liga Națiunilor urmând să rămână neutră. Acest punct lovea în interesele comerciale ale Imperiului Britanic. Premierul britanic Lloyd George a refuzat să accepte acest punct, iar restul Aliaților l-au acceptat cu dificultate.
3.   Punctul al 3-lea se referea la îndepărtarea, pe cât posibil, a tuturor barierelor economice și restabilirea unor condiții egale pentru comerțul internațional între națiunile care erau de acord cu principiile păcii și se asociau pentru menținerea ei.
4.   Dezarmarea era propusă la nivel mondial, ca o cerință obligatorie pentru menținerea păcii, iar "toate armamentele naționale vor fi reduse până la ultimul punct compatibil cu securitatea țării’’
5.   Punctul 5, referitor la chestiunile coloniale, a introdus temeri între Aliați, pentru că atât Franța, cât și Anglia erau deținătoare ale unor importante imperii coloniale, iar problemele coloniilor erau, asfel, redeschise, oferindu-se șansa națiunilor supuse să se ridice împotriva dominației străine. Desigur, nu a fost intenția președintelui american să dea naștere la noi focare de conflict, ci el a dorit ca acest punct sa se aplice numai coloniilor create de război, cum era cazul coloniilor germane.
6.   Prin punctul 6 se urmărea ca Rusia, considerată încă o mare putere, să fie atrasă în rândul națiunilor doritoare de pace, să fie supusă și ea programului de pace propus de Woodrow Wilson și să colaboreze cu națiunile libere pentru menținerea păcii și a stabilității politice internaționale.
7.   "Belgia trebuia evacuată și restaurată fără nicio tentativă de limitare a suveranității de care ea se bucura împreună cu alte națiuni libere", era ideea forte cuprinsă la punctul 7, pentru că americanii erau susținătorii puternici ai cauzei belgiene.
8.   Surprinzător a fost faptul că reintrarea Alsaciei și Lorenei în posesia Franței a fost inclusă în categoria punctelor neobligatorii, deși hotărârea de redobândire a acestor teritorii stătuse la baza politicii franceze timp de cincizeci de ani și provocase sacrificii fără precedent în război.
9.   Reajustarea frontierelor Italiei în baza principiului autodeterminarii naționalităților.
10. În mod similar, punctul 9 prevedea reajustarea frontierelor Austro-Ungariei în baza principiului autodeterminarii naționalităților, lucru care a permis apariția statelor Cehoslovacia, Austria, Ungaria și reîntregirea României și apariția Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor – viitoarea Iugoslavie.
11. România, Serbia și Muntenegrul trebuiau evacuate, iar teritoriile ocupate retrocedate. Serbiei îi trebuia acordat acces liber la mare. Relațiile dintre statele balcanice trebuiau determinate prin înțelegeri bilaterale, acestor state urmând să li se ofere garanții internaționale pentru independența politică și integritatea lor teritorială.
12. Imperiul Otoman își va afla sfârșitul în acest război, punctul 12, în baza principiului de autodeterminare care solicita ca ,,celelalte naționalități, care se aflau în acest moment sub dominația turcă, vor trebui să le fie asigurate o securitate neîndoielnică vieții lor și de posibilitatea neîngrădită de a se dezvolta autonom’’. Acest punct stabilea și regimul de circulație liberă a strâmtorilor Bosfor și Dardanele, în condițiile garanțiilor internaționale. Acest punct reitera promisiunea făcută kurzilor pentru formarea unui stat național, promisiune nerespectată de niciuna dintre marile puteri.
13. Problema statului polonez era destul de complexă, pentru că era destul de greu să i se acorde acces liber și direct la mare. Până la urmă, Poloniei i-a fost acordată regiunea Sileziei Superioare și ieșire la Marea Baltică prin zona orașului Poznan și s-a creat Coridorul polonez, care delimita Prusia Orientală de restul Germaniei.
14. Poate cel mai important punct din cele 14 a fost ultimul. Acesta susținea crearea unei instituții internaționale de menținere a păcii, o organizație care să fie "atât a celor mari, cât și a celor mici”, ce vor face parte din această Ligă a Națiunilor. Aceasta Ligă a Națiunilor era bazată pe principiul securității colective a tuturor statelor, care doreau respectarea convențiilor internaționale.


Conferinţa de pace de la Paris ( 1919 – 1920 )


                  I. Citiţi cu atenţie textele următoare apoi răspundeţi la cerinţe.

A: „ Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a construi fortificaţii, fie pe malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de acest fluviu. Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871 se reintegrează în suveranitatea franceză... Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele  care se vor fixa prin tratat... Art. 119. Germania renunţă, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări...Art. 173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va putea fi constituită şi recrutată decât prin angajări voluntare... Art. 180. Toate fortăreţele, fortificaţiile şi locurile întărite, situate pe teritoriul german, la vestul unei linii trasate la 150 km est de Rin, vor fi dezarmate şi dărâmate... Art. 198. Forţele armate ale Germaniei nu vor trebui să cuprindă nici o aviaţie militară sau marină... Art. 231. Guvernele aliate şi asociate declară, iar Germania recunoaşte, că Germania şi aliaţii săi sunt răspunzători – pentru că le-au cauzat – de toate pierderile şi de toate daunele suferite de guvernele aliate şi asociate, precum şi de naţionalii lor, ca urmare a războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Germaniei şi a aliaţilor ei...” ( extras din Tratatul de la Versailles, 28 iunie 1919 )

1.       Scrieţi numărul articolului care a fost considerat o umilinţă de către naţionaliştii germani.       
2.       Menţionaţi la ce teritorii se referă art. 51.                                                                                     
3.       Care sunt principalele puteri aliate la care face referire textul de mai sus.                                 
4.       Scrieţi numărul articolului care se referă la Anschluss.                                                                
5.       Scrieţi numărul articolului care se referă la cedarea coloniilor germane.                                     
6.       Transcrieţi din text o prevedere cu caracter militar.                                                                     
7.       Scrieţi numărul articolului care se referă la demilitarizarea Renaniei.                                         
8.       De ce Conferinţa de pace s-a desfăşurat la Paris ?                                                                        
9.       Cine a fost preşedintele Conferinţei de pace de la Paris ?                                                            
10.    De ce Rusia nu a fost invitată să participe la Conferinţa de pace de la Paris ?                             
11.    Cum se numeşte documentul care a stat la baza discuţiilor de la Conferinţă ?                                  
12.    Ce teritorii s-au unit cu România în 1918,  fapt  recunoscut de tratatele sistemului de la Versailles ?  
13.    Menţionaţi 2 state apărute pe harta Europei în 1918, ca urmare a aplicării prevederilor tratatelor de pace.